Teiul argintiu

www.12plante.ro
Proprietatile vindecatoare ale teiului sunt cunoscute inca din vechime, cand se foloseau in scopuri medicinale coaja, frunzele si seva, iar mai tarziu au inceput sa fie intrebuintate si florile. La noi, prezinta interes terapeutic numai florile de la trei specii: teiul rosu, teiul alb si teiul cu frunza mare.
Teiul contine substante mucilaginoase, o cantitate mica de ulei volatil, flavonoide, gume, tanin, zahar, colina si acetilcolina. In uleiul volatil se gaseste un alcool alifatic - farnesolul - care imprima florilor de tei mirosul placut caracteristic.

Trei specii de tei prezinta interes terapeutic la noi. Teiul rosu este cel mai raspandit in tara noastra. Creste pe solurile brune si este o specie de semiumbra. Teiul alb are pretentii mai ridicate fata de temperatura, fiind destul de rezistent la seceta. Teiul cu frunza mare este mai rar, mai pretentios fata de caldura si lumina. Se intalneste la limita dintre campie si deal, pe soluri fertile.

Proprietati terapeutice

Teiul are actiune sudorifica, antitermica, emolienta si expectoranta. Se recomanda in caz de raceala, gripa, guturai si bronsite, deoarece stimuleaza transpiratia si ajuta la scaderea febrei. De asemenea, florile de tei (datorita mucilagiilor) reduc inflamatia la nivelul cailor respiratorii si ajuta la eliminarea secretiilor bronhice. Continutul de ulei volatil confera florilor de tei proprietati neurosedative si antispastice, fiind utilizate ca sedative in insomnii, stari anxioase si iritabilitate. Intern, planta se utilizeaza sub forma de infuzie: o lingurita de flori la 250 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat 5-10 minute si se beau 3-4 ceaiuri caldute pe zi indulcite cu miere de albine. Pentru efectul sedativ, se bea o cana cu o jumatate de ora inainte de culcare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu